Și v-am spus povestea așa

“Basmul acesta pe care Florin Bican îl coase are foarte multe trimiteri în realitate, în imediat. Și aici e paradoxul și, de fapt, clenciul poveștii, pentru că de obicei basmele ne decuplează de la realitate și ne mută pe un tărâm fantastic. Nu și aici. […] La Florin Bican se vede și se simte dorința de a împleti povești. Citindu-i paginile, îi citești cumva și zâmbetul de pe chip. E prima dată când mi se întâmplă lucrul ăsta în cazul unui scriitor.” – Radu Paraschivescu

Şi v-am spus povestea aşa aduce laolaltă basme clasice româneşti (cele cu Aleodor Împărat, Harap Alb, alături de întreaga cohortă de feţi-frumoşi, cai năzdrăvani, împăraţi şi fete de împăraţi) şi uneşte ingenios poveştile lor într-una mai mare, un basm la superlativ, care păstrează din cele vechi, întregindu-le, firescul, umorul şi vraja povestirii.

Cine iubeşte basmele româneşti le va regăsi aici, „aduse la zi“ printr-o rescriere originală și amuzantă – din care vom afla că toate poveştile faimoase ale literaturii române sunt, de fapt, una singură, şi că drumurile eroilor lor s-au întretăiat adesea în chipuri neaşteptate.

„Asta am încercat să fac în Și v-am spus povestea așa – să repar nedreptatea rolului secundar atribuit cailor, aducându-i în prim-plan, punând pe ei lumina reflectoarelor, dându-le microfonul și lăsându-i să spună povestea din perspectiva lor, făcând astfel dezvăluiri asupra episoadelor pe care naraţiunea fixată pe erou tinde să le treacă cu vederea. Alături de cai, am încercat în această carte să aduc în prim-plan și personajul feminin, la rândul său condamnat să fi gureze în planul secund al basmelor. Am încercat, deci, să fiu un justiţiar până la capăt.ˮ (Florin Bican)