Povești de iarnă, dar fără Crăciun [3-5 ani]

Winter Wonderland vibes + câte ceva despre cărțile fără cuvinte

E cinci ianuarie și în București, de când a început iarna, n-am văzut nici măcar un fulgușor. Sufăr 💔. Mie (ca tuturor copiilor, probabil) îmi place zăpada și o iarnă ploioasă de-asta mă deprimă. De asta mă gândeam ca, pentru prima ediție a newsletterului din acest an, să ne bucurăm de zăpadă măcar prin povești 😍

Două din cărțile despre care vorbim azi sunt cărți... fără cuvinte. Eu până acum câțiva ani habar nu aveam că există și așa ceva - ce cărți sunt astea, fără poveste? 🙄

Acum mi-am schimbat complet părerea.

O carte fără vorbe este o ocazie pentru adult să învețe să citească prin ochii unui copil. Dacă i-ați citit vreodată unui preșcolar, poate ați observat că de noi, adulții, tindem să citim cu voce tare textul și să trecem mai departe, ni se pare că ilustrațiile sunt numai așa, ca să țină atenția copilului trează. Când am terminat paragraful, dăm pagina și gata. Pe câtă vreme copiii ”citesc” ilustrația, observă toate detaliile, ne roagă să ne întoarcem ca să se mai uite o dată.

Ei bine, în fața unei povești în imagini, suntem și noi puși, de voie de nevoie, în situația de a citi ilustrațiile. Și atunci o lume întreagă se deschide, o lume creativă, jucăușă, în care povestea poate fi alta la fiecare recitire și poate fi diferită pentru fiecare cititor. O lume în care fiecare schimbare de decor este observată și are un sens.

Într-un fel, o carte fără cuvinte antrenează atenția și imaginația ca nicio alta. Și, în caz că vă întrebați, da, dezvoltă vocabularul (copilul este încurajat să spună în cuvintele lui ce vede), stimulează gândirea narativă și logica, încurajează conexiunea părinte-copil pentru că amândoi participă egal la citit.

💫 Cum "citim" împreună o carte fără cuvinte

• Nu ne grăbim! Punem întrebări ”hai să vedem ce se întâmplă în imaginea asta...” și lăsăm copilul să observe în ritmul lui, nu i-o luăm înainte.

• Construim pe observațiile copilului ”și ce crezi că se va întâmpla după aceea? / oare ce-o să facă iepurașul acum?”

• Încercăm să extindem povestea cu amănunte care stimulează imaginația: ”Oare cum se simte el acum? / Ce zgomote crezi că se aud când se întâmplă asta?/ Tu ce ai face în locul lui?”

• Lăsăm copilul să conducă povestea, nu încercăm să ținem morțiș de un fir narativ care ni se pare nouă că are sens.

• La recitire, putem încerca să spunem povestea și din perspectiva altor personaje.

Acestea fiind zise, hai să vedem și cărțile!

💫 Povestea Omului de Zăpadă

Povestea Omului de Zăpadă este o poveste absolut adorabilă în imagini despre un om de zăpadă care prinde viață după ce pe capul lui ajunge din întâmplare un joben magic.

Însă, ca orice joben magic, și acesta are înăuntru un iepuraș, iar iepurașul face o năzdrăvănie care duce la o urmărire ca-n filme prin pădure - cursă în care omul de zăpadă e ajutat creativ de toate animalele.

Mi-a plăcut cartea în primul rând pentru că ilustrația mi se pare minunată, Will Hillenbrand este un autor/ilustrator premiat care și aici creează o atmosferă de poveste în care tablourile curg atât de natural încât parcă te uiți la un film.

Personajele sunt expresive, plot-ul este neașteptat (n-am mai văzut om de zăpadă să fugă după un iepure, sincer) și întreaga carte amintește de bucuria iernii. (Ca să nu mai spun că se încheie cu toată lumea la storytime! Cum o să fim și noi peste 3 săptămâni :)))

Vă las aici și trailerul cărții, este una din cele mai simpatice lecturi de iarna asta după mine.

→ Povestea Omului de Zăpadă / Snowman’s Story, 2014

Will Hillendbrand

Editura Paralela 45

💫 Cuvintele zăpezii

Să trecem la o carte dpmdv tot superbă vizual, dar cu text de data asta. Cuvintele Zăpezii este o poveste de Valentina Maselli, care nu e scriitoare, ci actriță / regizoare / dramaturgă. Pe scurt, avem aici o poveste abstractă despre o lume în care oamenii erau mereu grăbiți și nu se mai ascultau unii pe ceilalți, cu atât mai puțin pe copii, iar din mijlocul lor se auzeau doar cuvinte răutăcioase. Dar într-o bună zi vine o ninsoare care așterne liniștea peste tot (vă amintiți cum ”sună” orașul înzăpezit noaptea? ❤️), ceea ce îi face pe toți, mici și mari, să iasă la joacă, joacă din care se ridică apoi numai cuvinte frumoase.

Povestea în sine nu m-a dat pe spate, dar am adorat desfășurarea ei vizuală în ilustrațiile Chiarei Nasi. Cartea e publicată într-un format destul de mărișor, generos, foarte potrivit pentru tablourile bogate, detaliate care redau în amănunt scenariul.

Nu e clar din text unde se întâmplă totul, dar dpmdv inspirația este orașul Bergen (ilustratoarea este pasionată de țările nordice), un orășel colorat care la început e acoperit de ceața neagră a nervozității adulților.

Dar, pe măsură ce neaua curăță totul și lucrurile se limpezesc, ilustrația prinde culori vii, strălucitoare, oamenii încep să zâmbească și în sufletele tuturor răsare Uimirea. Care sigur va apărea și la voi atunci când o să răsfoiți cartea asta frumoasă, eu mă tot uit pe ea de câteva zile și tot nu m-am plictisit :))

→ Cuvintele zăpezii / Le parole de la neve, 2021

Text de Valentina Maselli, ilustrații de Chiara Nasi

Traducere: Iulian Berceanu

Editura Univers

💫 Omul de zăpadă

Ne întoarcem la cărțile fără cuvinte cu una din cele mai iubite și cunoscute titluri ale genului - Omul de zăpadă de Raymond Briggs. Publicată în 1978 și ilustrată doar în creion colorat, cartea spune povestea unui băiețel și a omului său de zăpadă care, la miezul nopții, prinde viață.

Se prezintă politicos, este invitat de băiețel în casă și experimentează, curios și jucăuș, viața de om: vede un tablou, pocnește un sac de box, se joacă cu prosoapele de bucătărie, ba chiar se și îmbracă în hainele tatălui… și multe alte pozne imortalizate în cadrane ordonate, ca de bandă desenată. Iar, după o cină copioasă (și după ce vasele sunt spălate, ”stăpâna casei” din mine apreciază asta :)), vine rândul copilului să experimenteze viața unui om de zăpadă magic, într-un zbor fantastic deasupra orașului alături de noul lui prieten.

Este o poveste ca un vis, atmosferă creată de lipsa completă a cuvintelor și de ilustrația foarte caldă, dream-like - și se încheie cu trezirea la realitate: a doua zi, băiatul descoperă că omul de zăpadă s-a topit. Dar asta nu șterge nimic din magie și sentimentul cozy, de intimitate și experiență în-afara-acestei-lumi.

Cartea a devenit atât de iubită, încât a fost adaptată într-un film de animație care e difuzat în fiecare Crăciun în UK (deși autorul a declarat că n-a intenționat ca aceasta să fie o poveste de sărbători). Filmul este disponibil pe YouTube. Iar, dacă vă place mult de tot povestea, puteți încerca și cartea lui Michael Morpurgo inspirată de ea (roman pentru copii mai mari).

→ Omul de zăpadă / The Snowman, 1978

Raymond Briggs

Editura Arthur / Grafic

💫 Unde se duc îngerii de zăpadă

O poveste care NU este pentru 3-5 ani pentru că e destul de lungă, cu mult text, dar e prea frumoasă ca să nu vorbim de ea. ”Where Snow Angels Go” este o poveste de Maggie O’Farrell (yes, THE Maggie O’Farrell despre care, cu această ocazie, am aflat că a scris și pentru copii) pe care o găsiți la Cărturești și în original, dar și tradusă în română la Editura DPH. Eu am citit doar varianta în engleză.

Este ”un basm modern” despre o fetiță care descoperă că are un înger păzitor. Însă nu e înger-îngerașul-meu pe care-l știm cu toții, ci un înger de zăpadă pe care ea însăși îl crease iarna trecută, în joacă.

Sylvie nu știe însă că îngerii de zăpadă sunt gardieni perfect valizi care te vor veghea de pericole tot restul vieții. Povestea este relativ aventuroasă și are un final minunat, foarte generos, pe care nu vi-l spun ca să nu vă stric bucuria. Este o carte foarte bine scrisă, cu vocabular bogat, descrieri puternice, cu respect pentru micul cititor și abilitățile lui. Iar ilustrația completează minunat povestea.

→ Unde se duc îngerii de zăpadă / Where Snow Angels Go, 2020

de Maggie O’Farrell, ilustrații de Daniela Jaglenka Terrazzini

Traducere: Mihaela Buruiană

Editura DPH

Și-am încălecat pe un unicorn, și v-am spus povestea cum m-am priceput. Mulțumesc că ați citit până aici și ne revedem weekendul viitor! Să aveți o săptămână grozavă și nu uitați: Cărțile sunt distractive! 💪

❤️ Ana