Spotlight: Dr. Seuss & The Grinch
Cum a furat Grinc#6 Quomodo Invidiosulus Nomine Grinchus Christi Natalem Abrogaverith Crăciunul și Dr. Seuss această ediție de newsletter 🤷♀️
La început a fost... Grinch. Mai exact, îmi propusesem ca weekendul ăsta să scriu în newsletter despre una din cărțile mele preferate de Crăciun, dar pe parcurs am ajuns la un subiect mult mai interesant: autorul ei 😍
Prin urmare, vă invit la o mini-călătorie prin viața și cariera lui Theodor Geisel, aka Dr. Seuss, unul din cei mai cunoscuți autori contemporani pentru copii.
(Știu că e lung, asta e viața, dar a fost foarte interesant și nu mă pot abține - și nici măcar nu am scris tot! Dar la sfârșit găsiți și subiectul de la care am început și un link către un SUPER storytime pe YouTube, you’ll love it, promit! 😍)
Theodor Seuss Geisel a fost un artist: autor-poet de cărți pentru copii, ilustrator, caricaturist politic, publicitar, creator de obiecte suprarealiste, colecționar de pălării ciudate și un entertainer înnăscut. O personalitate multivalentă, un intelect strălucitor, un spirit îndrăzneț și jucăuș care și-a păstrat prospețimea până la ultima carte publicată la 86 de ani.
11 lucruri pe care (poate) nu le știați despre Dr. Seuss
→ Ted Geisel a publicat peste 60 de cărți în timpul vieții - cea mai mare parte scrise și ilustrate de el sub pseudonimul Dr. Seuss, dar și câteva semnate Theo. LeSeig la care a contribuit cu textul, lăsând imaginea pe mâna altor ilustratori. (Plus una semnată Rosetta Stone - în onoarea celei de-a doua lui soții.)
→ Nu a fost niciodată cu adevărat doctor (a abandonat studiile pentru doctorat începute la Oxford), adăugarea de Dr. la numele său a fost doar o glumă începută în facultate. Însă Universitatea Dartmouth, pe care o absolvise anterior, i-a acordat în 1955 titlul onorific de Dr.
→ Theodor a întâlnit-o pe prima soție, Helen Palmer, la Oxford, unde el studia literatura engleză. Helen l-a încurajat însă să abandoneze o eventuală carieră de profesor pentru aceea de.. ilustrator.
"Ted's notebooks were always filled with these fabulous animals. So I set to work diverting him; here was a man who could draw such pictures; he should be earning a living doing that."
→ În anii '20-'30, Ted și-a câștigat existența ca ilustrator independent pentru diverse publicații, până când a fost angajat la Standard Oil, producătorul unui insecticid foarte popular numit Flit, unde timp de 15 ani a desenat campanii publicitare în timp ce își încerca norocul.
→ Prima lui carte, ”And To Think I Saw It On Mulberry Street”, a fost respinsă de 27 de edituri înainte să fie publicată în anul 1937 (printr-un pur noroc - Ted s-a întâlnit întâmplător pe stradă cu un fost coleg proaspăt angajat la o editură și i-a povestit despre cartea sa). Este povestea unui băiețel care construiește o întreagă aventură în minte, pornind de la o trăsură banală văzută pe stradă, iar mulți consideră că e cea mai bună carte a autorului.
→ ... dar n-o s-o găsiți în librării, deoarece face parte din cele 6 titluri la care Dr. Seuss Estate, compania care administrează drepturile, a decis să renunțe pe motiv că “these books portray people in ways that are hurtful and wrong”.
Există un studiu întreg despre stereotipurile rasiste puse pe hârtie de Dr. Seuss și ușor observabile de ochiul ager al adultului woke din zilele noastre: ”The Cat is Out of the Bag: Orientalism, Anti-Blackness, and White Supremacy in Dr. Seuss’ Children’s Books” Studiul nu și-a propus să-l anuleze pe Dr Seuss, ci doar să rupă asocierea între acest autor și ziua națională americană a lecturii - Read Across America Day, sărbătorită pe 2 martie, ziua nașterii lui.
→ Deși a fost unul din cei mai importanți autori americani pentru copii, Dr. Seuss n-a avut niciodată copii și nici nu își petrecea prea mult timp cu ei - din punctul lui de vedere, copiii nu erau diferiți de adulți, unii îi erau simpatici, alții nu.
“I don’t think spending your days surrounded by kids is necessary to write the kind of books I write. I don’t write for children, I write for people. Once a writer starts talking down to kids, he’s lost. Kids can pick up on that kind of thing.” Dr. Seuss
→ Theodor Seuss Geisel a fost un artist multivalent și a primit numeroase premii în carieră, inclusiv trofee Oscar, Emmy, Caldecott. Dar probabil cel mai semnificativ a fost Pulitzerul care i-a fost decernat în 1984 - A Lifetime of Contribution to Children’s Literature.
→ Dr. Seuss a scris și ilustrat și două cărți pentru adulți - The Seven Lady Godivas (1939), un eșec comercial de proporții, și ”You’re Only Old Once! A Book For Obsolete Children” (1986), o poveste despre problemele senctuții, scrisă în anii când deja se lupta cu un cancer bucal.
→ Ultima carte care i-a fost publicată antum a fost ”Oh, The Places You'll Go!”, apărută în 1990, când autorul avea 86 de ani.
”O, în ce locuri minunate o s-ajungi!” se găsește și în română (traducere Florin Bican) și este de departe cea mai bine vândută carte de Dr. Seuss - e unul din cele mai populare cadouri de absolvire în SUA. (Am citit undeva că un tată i-a dăruit fiicei, la absolvirea liceului, un exemplar al cărții pe care timp de 13 ani îl umpluse cu citate de la toți educatorii și profesorii pe care îi avusese în toată cariera ei de elevă - mi se pare o idee minunată.)
→ Și la sfârșit informația mea preferată: nu toată energia artistică a lui Theodor Seuss Geisel a fost dedicată copiilor. Există o colecție impresionantă de artă secretă pe care autorul nu a expus-o public pe parcursul vieții - ilustrații suprarealiste sau sculpturi reprezentând creaturi inventate, în care folosea coarne, urechi sau colți de animale reale (trimise de tatăl său care lucra la zoo și avea acces la rămășițele animalelor decedate.) Aici o serie de imitații ale lucrărilor din ”Collection of Unorthodox Taxidermy”.
(Întrerupem această ediție pentru un mesaj direct către Moș Crăciun: dragă Moșule, în cazul în care ești de acord cu mine că am fost suficient de cuminte anul ăsta, am pus asta pe listă: ”Dr. Seuss - The Cat Behind The Cat” - o carte care pune față în față ilustrațiile pentru copii cu desenele subversive secrete ale autorului.)
Toată povestea de mai sus a pornit de la una din cărțile mele preferate de Crăciun: ”Cum a furat Grinch Crăciunul” (”How The Grinch Stole Christmas”). Zilele astea găsiți* la Cărturești și varianta în română, care e delicioasă, dar și o mică ediție-bijuterie în engleză, într-un format mai mic, cu supracopertă, numai bun de dăruit.
(*ahh, eu am găsit-o acum vreo săptămână dar se pare că nu mai e în stocul cu livrare imediată 😕)
Grinch este povestea clasică a eroului posac care vrea să distrugă o sărbătoare - numai pentru că este el prost dispus. Dacă vă întrebați de unde i-a venit lui Ted ideea, răspunsul este... chiar de la el însuși!
"I was brushing my teeth on the morning of the 26th of last December when I noted a very Grinchish countenance in the mirror. It was Seuss! Something had gone wrong with Christmas, I realized, or more likely with me. So I wrote the story about my sour friend, the Grinch, to see if I could rediscover something about Christmas that obviously I'd lost."
Ted Geisel în 1957, în revista Redbook.
Ce-mi place mie la poveste este în primul rând muzicalitatea. Tipul de vers folosit de Dr. Seuss se numește tetrametru anapestic - worry not, și eu azi am învățat termenul ăsta, dar e e simplu:
tetrametru: vers compus din patru grupe a câte două picioare
anapest: picior metric compus din trei silabe - două neaccentuate, una accentuată
And the more the Grinch thought of this Who-Christmas-Sing,
The more the Grinch thought, "I must stop this whole thing!
"Why, for fifty-three years I've put up with it now!
"I MUST stop this Christmas from coming!
... But HOW?"
Apoi, sincer personajul Grinch mi se pare adorabil în încăpățânarea lui. Suntem toți adulți aici, așa că nu-mi spuneți că nu ați avut niciodată în viața voastră un Crăciun mai puțin magic. Eu pot să înțeleg perfect starea aia de sufocare când vezi că toată lumea din jur e prinsă de spiritul sărbătorilor și la tine nu ajunge neam și-ți vine să dai ffwd să treacă decembrie mai repede. Îmi place de Grinch că el nu se mulțumește să fie nemulțumit (see what i did here? :)), ci chiar trece la acțiune, găsește soluții ingenioase (”O să-mi fac singur ren, dacă reni pe-aici nu-s”) și nu se dă bătut (”Apoi s-a lăsat pe coș, până-n casă să coboare. / Strâmt. Dar dacă poate Moșul, atunci e și Grinch în stare.”)
Ilustrația e iar grozavă și adaugă mai multe straturi de detalii poveștii - prin expresiile și atitudinile personajelor (bietul Max n-are nicio replică, dar fățuca lui de câine spune o mie de cuvinte), dar și prin jocul cromatic între alb/negru și roșu festiv.
“I prefer to write just the essentials and then add the elaboration through a drawing.” Dr. Seuss
Last but not least, este o poveste foarte amuzantă (#CărțileSuntDistractive! 💪) cu un final fericit, deși se întâmplă cam repede - Dr Seuss petrece foarte mult timp descriind detaliat planurile malefice ale personajului și execuția lor, dar decide în 2 versuri că ”poate Crăciunul nu vine din prăvălie / poate... poate-i chiar mai mult decât ce pare să fie” - și gata, cadourile sunt returnate și toată lumea la masă. Într-un interviu, autorul declara că a scris foarte repede povestea, dar finalul i-a luat foarte mult timp pentru că nu reușea să nu sune ca un ”second rate preacher or some bible thumper”. Așa că în final a renunțat la toate explicațiile și a încheiat simplu, lăsându-ne pe noi să tragem propriile concluzii. (Dacă Dr. Seuss ura ceva pe lumea asta, sigur era stilul preachy, ultraexplicativ și plictisitor în scriitura pentru copii.)
Vă recomand și versiunea în engleză și versiunea în română (dada, ambele) iar dacă aveți copii care înțeleg fără probleme engleza, trebuie să vedeți acest storytime în care personajul Grinch citește povestea completă, pe YouTube:
Este genial, cu dialoguri delicioase între narator și Grinch și complet în spiritul Dr. Seuss, 20 de minute foarte bine investite, credeți-mă 😁
Ah, și încă un lucru: pentru iubitorii de limbi clasice, există și traducerea în latină a cărții: Quomodo Invidiosulus Nomine Grinchus Christi Natalem Abrogaverit ! 🤯 (Am fost surprinsă să aflu câte cărți moderne pentru copii au și variantă în latină.)
Acestea fiind zise, sper că v-a plăcut această ediție de newsletter la fel de mult cât mi-a plăcut mie s-o documentez. Nu e o noutate, dar mereu mă uimește diversitatea și unicitatea... exprimării artistice a ființei umane, ca să zic așa. Și mereu realizez încă un lucru - ceea ce copiii au și noi pierdem ca adulți (dacă nu avem grijă) este atenția la detaliu și îndrăzneala să ne jucăm, doar de dragul jocului. Cam așa cum făcea Ted Geisel cu sculpturile lui secrete, cu personajele suprarealiste, cu versurile lui ironice și poveștile scrise ca provocări cu limită de cuvinte. Sper ca în 2024 să ne dăm cu toții mai mult timp pentru joacă. (Să ne dăm, nu să ne găsim. Că timp avem, doar nu-l dăm pe asta)
Să aveți o săptămână veselă, cu clinchet de clopoței și numai energie bună! (Also, dacă n-ați lăsat încă scrisoare pentru Moșul, căsuța poștală mai e la Cărturești Carusel până pe 24 decembrie.)
❤️ Ana