5 cărți finaliste Cărturino pentru copii mai mari

Excitement, adventure! Și cel puțin 2 titluri excelente 😍

Hello you lovely people! 🤗 Sper că sunteți bine și vă mențineți echilibrul, liniștea și luminițele interioare cu toată nebunia și tot haosul din jur.

Eu nu sunt o super consumatoare de social media, dar zilele astea am ajuns să-mi pun singură screentime blocker 🤦‍♀️. (Am descoperit aplicația one sec, care chiar ajută la conștientizarea obiceiurilor digitale proaste.).

Dar să revenim la subiectele noastre frumoase! Săptămâna asta continuăm cu inventarierea titlurilor finaliste Cărturino și azi avem 5 cărți pentru copii mai mari! (sunt multe, dar azi-mâine vine festivitatea de premiere)

Pe locuri, fiți gata… citit! 🏁

💫 Fratele fraților rătăcitori

Asta a fost cea mai frumoasă surpriză până acum pe lista de finaliști ❤️

Pe scurt: povestea se întâmplă pe la anul … 1865ish, dacă am calculat eu corect, în ”cel mai fericit oraș obișnuit din Transilvania, Sebeșul atât de drag”, unde copii români, cum sunt și eroii noștri Dezideriu și Samuel, se joacă în pace cu prietenii lor sași, vorbind între ei o limbă născută din amestecul de română și germană, o ”limbă a îngerilor”. Într-o noapte însă, aceștia ajung din întâmplare în casa nouă a vecinului sas misterios, Franz Binder, unde descoperă că lumea e MULT mai mare decât își imaginau ei.

De ce mi-a plăcut: în primul rând este minunat scrisă. E o poveste-poveste, curge, e plină de detalii vizuale care se întrețes cu sclipiri din gândurile lui Dezideriu, personajul-narator. E un thriller, în sensul că în prima jumătate chiar te ține cu sufletul la gură și te surprinde pe măsură ce se desfășoară. A fost publicată în condiții grafice impecabile - nu doar ilustrată, ci cu un layout al paginii la care chiar s-a gândit cineva, ceea ce e mai rar în categoria cărților pentru copii mai mărișori.

Dar cel mai mult mi-a plăcut când am descoperit că este un fel de mic docufiction! 😍 Franz Binder, personaj perfect real, a fost un sas transilvănean, născut la Sebeș într-o familie de farmaciști și devenit explorator și negustor. A călătorit în locuri exotice și pentru zilele noastre, darămite pe atunci - Orientul Apropiat și Africa, Sudan și Cairo, Nilul Alb… Și a colecționat foarte multe obiecte de artă și cultură din acele zone, obiecte care acum fac parte din colecția Muzeului Etnografic Franz Binder din Sibiu, singurul muzeu de etnografie extra-europeană din România. În 2013, Radu Vancu a scris o mică poveste didactică sub forma unei scrisori a inventatului Dezideriu -„Shilluk. Scrisoare despre Franz Binder”, în cadrul unui proiect cultural. Anul trecut, de la această sămânță povestea a fost rescrisă și transformată în carte ilustrată și, iată, acum e pe lista de finaliști! 😍

Mi-a plăcut foarte mult, e o carte care îți aprinde imaginația, iar când faci legătura cu lumea reală - cu un muzeu pe care îl poți chiar vizita, cu obiecte pe care le poți chiar vedea - te face să crezi că anything you can imagine is real.

Fratele fraților rătăcitori

de Radu Vancu, ilustrații de Cristina Dan

Editura Cartier, colecția Codobelc

💫 Lara Capibara

Este prima carte de David Gruev pe care o citesc. Un autor român misterios, nu vă bateți capul să îi căutați poza pe internet, am făcut-o eu deja și nu am găsit nimic - e un pseudonim. Da, și eu sunt f curioasă 🤨

Adorabila capibara Lara își dorește neapărat să aibă un selfie cu un crocodil, deși părinții au avertizat-o să se ferească de acești periculoși. Însă dorința de faimă și status a Larei îi dă curaj (deși fără să-i ia oarecare îndoieli), așa că aceasta pornește în misiunea de-a obține niște instantanee cool de pus pe Troaca-cu-imagini (sau, pe scurt, pe Troacă). N-o să fie mâncată de crocodili (aceștia deveniseră vegani), dar o să ajungă, printr-o serie de evenimente imprevizibile, la închisoare. Unde va obține pozele pe care le voia, folosind cel mai mare talent al capibarelor: farmecul personal.

Este o poveste simpatică și antrenantă, Lara e foarte credibilă și haioasă, cu raționamentul ei de copil sociabil - chiar, știați că capibarele sunt printre cele mai prietenoase animale din lume și nu vânează pe nimeni? Însă în habitatul lor natural nu sunt vânate de crocodili, ci de caimani, un tip de aligatori. Și crocodilii și aligatorii sunt familii biologice complet diferite.

Mi-a plăcut că, deși e o poveste în care e totul foarte random și se întâmplă multe lucruri trăznite, cumva ele se leagă. Povestea se încheie destul de brusc, nu aflăm dacă și-a postat selfie-urile pe Troacă sau nu, dar pe mine nu m-a deranjat deloc - e ca o mică vinietă din viața de zi cu zi a unei capibare foarte aventuroase. Ilustrațiile susțin povestea și adaugă mult la nota de divertisment.

Lara Capibara

de David Gruev, ilustrații de Andreea Chele

Editura Arthur

💫 Dani G. și castelul celor trei măgăruși

Din cărțile de Alex Moldovan mie mi-au plăcut așa: foarte-foarte mult Povestiri de citit pe sub bancă & Casa. Foarte mult volumul 3 din Olguța. Plăcut fără complemente - Băiețelul care se putea mușca de nas.

Dani G… am mixed feelings, poate că nu sunt eu în target și îmi scapă ceva. Știți cum ziceam de Lara mai sus - că se-ntâmplă o grămadă de chestii random care totuși se leagă? Dani e tot o serie de întâmplări random, diferența e că aici nu mi se pare că se leagă, sau poate pur și simplu creierul meu trebuie să facă un efort prea mare 🤷‍♀️. Este o carte plină de detalii, totul se mișcă foarte repede, acțiunea e super cinematografică - cred sincer că ar fi funcționat foarte bine ca bandă desenată, unele scene sau amănunte amuzante ar fi avut mai mult umor dacă erau redate vizual, în opinia mea.

Cartea este ilustrată de Andrei Măceșanu, care i-a dat o față genialului Dani, iar ca layout conține diverse jocuri vizuale cu textul - cuvinte subliniate prin font diferit sau dimensiune mai mare a caracterelor. Sunt și două puncte în care autorul rupe al patrulea perete, cum se spune, adică se adresează direct cititorilor cu 2 capitole ”fake” create numai ca să pară cartea mai groasă. (Tehnic vorbind sunt mai mult 2 paragrafe, sunt capitole foarte scurte care nu adaugă decât 2 pagini fiecare, dar să fie primite :)).

Sunt foarte curioasă: dacă la voi în familie s-a citit Dani, cum vi s-a părut? (nu de alta, dar dacă doar pentru mine a fost un challenge să țin ritmul cu acțiunea, e clar că trebuie să-mi dublez doza de Omega-3 🧠)

Dani G. și castelul celor trei măgăruși

de Alex Moldovan, ilustrații de Andrei Măceșanu

Editura Arthur

💫 Conjurația M.O.B.I.L.

O carte despre viața și relația complicată a adolescenților cu telefoanele. Trei prieteni fac un jurământ dur: să renunțe complet la telefoanele mobile, despre care simt că încep să le ia viețile în stăpânire. (Aici recunosc că am rămas bouche bée de admirație, eu nu cunosc vreun adult în stare să ia decizia asta, darămite un copil de 13 ani.) Dar viața fără telefon nu e chiar atât de simplă sau ușor de trăit - mai ales când intervin situații de urgență, cum ar fi un cutremur (!) sau să te pierzi noaptea în pădure. E o carte care pune multe întrebări și nu dă niciun răspuns, ceea ce mi se pare genial, pentru că ultimul lucru de care au nevoie preadolescenții de la literatură este să li se spună ce să facă.

Este o lectură plăcută. Mi-au plăcut scriitura & personajele foarte credibile - și ca grup de prieteni, dar și ca personalități individuale - plus micile lor secrete personale, cum ar fi idila care abia începe între Mihai și Ileana.

Pe scurt, copiii decid să renunțe la telefoane - o și fac - dar apoi vine un cutremur - reiau utilizarea telefoanelor - apoi vine vacanța, care se termină cu o excursie la munte - unde telefonul se dovedește a fi salvator - și, îndoiți în privința tehnologiei, vizitează un scriitor care trăiește fără telefon mobil - de unde pleacă fără să tragă nicio concluzie.

Recunosc că lipsa unui deznodământ concret m-a lăsat așa, cu un sentiment de ușoară insatisfacție la prima lectură. Însă realitatea e că nimeni nu știe încă (posibil să nu știe vreodată) care sunt limitele corecte ale tehnologiei, așa că fiecare trebuie să facă o alegere pentru el însuși. Iar asta este exact discuția pe care o creează cartea asta și de care chiar avem nevoie.

Conjurația M.O.B.I.L.

de Călin Torsan, ilustrații de Ana Munteanu

Editura Polirom Junior

💫 Gașca

Sper că ați citit sau măcar scrollat până aici, pentru că am lăsat partea cea mai bună pentru final! 😍 Știți restaurantele alea fancy care au meniu pentru copii, dar când te uiți mai bine vezi că sunt de fapt doar cartofi prăjiți cu nuggets? Și te întrebi de ce nu și-au bătut capul puțin să ofere și pentru copii niște feluri diversificate și nutritive, dacă tot au făcut un meniu special? Ei bine, Gașca e FIX opusul 😍. Este o carte scrisă cu aceeași atenție la detaliu, responsabilitate și skill pe care un autor talentat și responsabil le-ar aplica la o proză pentru adulți

Nimic nu mă râcâie mai mult decât ideea că un text pentru copii ar trebui excesiv simplificate. De fapt textele pentru copii trebuie să fie doar gândite pentru publicul lor: să se poată recunoaște, să fie relevante pentru viața, trăirile și preocupările lor, să fie scrise într-un limbaj accesibil, dar nu ultrasimplificat, să fie amuzante, dar să trateze cu seriozitate problemele serioase. (Și, la 11 ani, când întâlnești o fată care-ți place problema este foarte serioasă!)

Gașca este o poveste densă, dar închegată, destul de lungă (are 269 de pagini!), dar cu exact nivelul de acțiune/detalii care să te facă să rămâi prins în carte fără să simți că te epuizezi.

Acțiunea se petrece în Oradea, în timpul pandemiei. Patru prieteni, sătui de izolare și de școala online, decid să se strecoare din casă pentru câteva ore ca să o viziteze pe bunica unuia dintre ei. Cu părinții captivi în fața laptopurilor, lucrând de acasă, nici nu le este greu! Însă ceea ce ar fi trebuit să fie o plimbare scurtă și sigură se transformă într-o aventură în care trebuie să rezolve o grămadă de probleme - unele nici măcar ale lor :)).

Mi s-a părut o carte excelent scrisă, cu întorsături de situație surprinzătoare, dar credibile, și cu mare atenție la personaje și la cititori. O să-i dau cele 5 inimioare pe care le merită 💛💛💛💛💛 și aproape că pariez pe ea pentru trofeul de literatură Cărturino. (”aproape” pentru că mai am vreo 2 de citit ca să ajung la zi cu lista 🙈)

Gașca

de Mircea Pricăjan, ilustrații de Catrinel Lazăr

Editura Polirom Junior

Acestea fiind zise, nu uitați de giveaway! Scrieți în comentarii la ediția de săptămâna trecută care a fost cea mai frumoasă carte pentru copii pe care ați citit-o anul trecut și puteți câștiga un pachețel de 5 cărți finaliste Cărturino. Vă rog, scrieți comentariile doar aici pe acest link, pentru că aici o să facem tragerea la sorți 🤗🎈

Cam atât pentru azi. Hai că mai avem de rezistat psihic și săptămâna asta - și după aia să sperăm că o să fie bine. Și nu uitați: #CărțileSuntDistractive! 💪 (și în plus oferă un refugiu fantastic pentru minte și suflet)

💛Ana